Traian Băsescu și apelul la naționalism

Fostul președinte al României, dl. Traian Băsescu, și-a anunțat acum câteva zile intenția de a se întoarce în politică alături de partidul său de ”suflet”, PMP. Decizia președintele nu reprezintă ceva surprinzător, din contră. Traian Băsescu este un politician prin excelență și ar fi anormal ca domnia sa să se țină departe de politică. Dacă influența sa este una pozitivă sau negativă, asta reprezintă cu totul altă problemă. În orice caz anunțul domniei sale ridică niște întrebări cu privire la șansele sale, șansele partidului Mișcarea Populară și intențiile viitoare ale fostului președinte.

Conform unui sondaj realizat de INSCOP în luna iulie Traian Băsescu se bucură de un procent de încredere de 15% printre cetățenii români cu drept de vot. În luna aprilie procentul era de 15,6%. O scădere mică, dar merită menționată. Putem spune că o mare parte din electoratul de centru-dreapta a fost atras de PNL și Klaus Iohannis ca urmare firească la alegerile prezidențiale de anul trecut. Asta lasă electoratului fostului președinte limitat la un procent mult mai mic decât în anii anteriori, un procent de admiratori loiali ai acestuia și al modelului său politic. Prin urmare nu ar trebui să ne mire faptul că în prezent Traian Băsescu abordează un nou model de discurs, încercând astfel să ajungă la un alt electorat țintă, tot de dreapta, dar cu alte idei decât cel normal: electoratul naționalist.

Întoarcerea în politică și unele dezavantaje

Anul trecut scriam câteva analize cu privire la urmările alegerilor prezidențiale din România și anticipam, aproape corect, faptul că o victorie a președintelui Iohannis este o lovitură politică pentru Traian Băsescu și partidul acestuia, pe când o înfrângere a lui Iohannis de către Victor Ponta ar reprezenta exact opusul, un avantaj pentru fostul președinte, o oportunitate de a călca pe ruinele vechiului PDL și vechiului PNL, prezentându-se drept alternativa necesară, salvatorul dreptei. Lucrurile nu s-au desfășurat în interesul politic al PMP, iar victoria lui Iohannis a pus și o ștampilă necesară peste fuziunea dintre PNL și PDL, peste noul partid de dreapta, câștigând o bună parte a electoratului de centru-dreapta din România.

Situația nu s-a schimbat foarte mult. Deși Klaus Iohannis este în scădere în majoritatea sondajelor afișate în media, această scădere nu este una foarte puternică. Președintele în funcția continuă să se bucure de cel mai mare procent de încredere din partea românilor cu drept de vot. Cei care au început să-și piardă încrederea în președinte sunt mai degrabă cetățenii care l-au votat doar ca un rău mai mic sau segmentul naționalist al dreptei, eventual cel populist, dezamăgit de o presupusă inactivitate a președintelui Iohannis de când se află la Cotroceni (inactivitatea trebuie tradusă drept mai puține apariții în media).

Continuând să dețină cea mai mare parte a electoratului de dreapta Iohannis și noul PNL blochează drumul de reîntoarcere în politică a lui Traian Băsescu, limitând șansele de reușită ale PMP, un partid care apelează de asemenea la electoratul de dreapta. Partidul Mișcarea Populară și fostul președinte sunt obligați astfel să apeleze la acel segment al dreptei care este dezamăgit de președintele în funcție sau care nu se identifică foarte mult cu ideile ce stau la baza Partidului Național-Liberal în acest moment. Din fericire pentru dl. Băsescu un astfel de electorat există.

Un discurs pentru dreapta naționalistă

La dreapta spectrului politic se găsesc ideologii relativ diferite. Conservatori liberali, creștin democrați, alte forme de conservatorism și liberalism și, în sfârșit, naționaliști. Anul trecut dreapta a fost mobilizată sub stindardul PNL și sub numele lui Iohannis pentru a înfrânge candidatul stângii, cel mai bine cotat în primul tur. Alegerile odată terminate o bună parte din electoratul clasic al dreptei a rămas mobilizat în jurul noului PNL și al președintelui ales, dar o altă parte s-a întors de unde a plecat sau a fost deziluzionată din varii motive (uneori așteptările electoratului sunt neconforme cu posibilitățile reale și legale).

În momentul de față există un electorat de dreapta disponibil, acela este electoratul naționalist. Discursul lui Traian Băsescu și strategia de imagine a PMP (care, să fim serioși, este construită în jurul fostului președinte) par să apeleze la acest electorat, având o tentă naționalistă. Asta nu înseamnă că Traian Băsescu nu crede neapărat în ceea ce zice, dar cu siguranță are un interes politic în asta, un interes ce nu a fost la fel de vizibil cât timp a ocupat biroul de la Cotroceni.

Vedem cum Traian Băsescu mizează tot mai mult pe discursul pro-unionist și pe cel anti-imigraționist. Deși unionismul reprezintă acum o sursă serioase de voturi în perioada alegerilor, nu toți abordează acest discurs cu o fervoare la fel de mare. Traian Băsescu o face, fiind și primul președinte care a tratat serios relațiile noastre cu Republica Moldova și având aici un posibil public țintă la care să apeleze pentru partid său. Concomitent adoptă un discurs anti-imgiraționist în contextul provocării reprezentate de imigranți pentru Uniunea Europeană. Un discurs mai rar în politica românească și-n special pe segmentul de centru-dreaptă.

Ce încearcă Traian Băsescu în momentul de față este să-și mobilizeze un nou electorat pe lângă cel pe care-l deține deja, știind că majoritatea votanților de dreapta se simt reprezentați de către PNL (conform sondajelor). Astfel că apelează la acel segment atras de câteva idei restrânse, fie unirea cu Republica Moldova, fie anti-imigraționismul sau orice cu oarecare nuanțe de euroscepticism.

Acest discurs alături de imaginea fostului președinte pot apela și la electoratu altor formațiuni politice. Să nu uităm că M10 și UNPR au la bază inclusiv votanți ai fostului președinte care nu vor refuza ocazia de a-l susține din nou. O colaborare între aceste partide devine astfel posibilă pentru a evita împărțirea electoratului. PNȚCD va aduce la rândul său un mic electorat în plus cu tendințe național-conservatoare. În principiu cred că ne putem raporta la Traian Băsescu ca și la principalul reprezentat al acestui curent politic pe scena politică românească, la fel cum pe partea pur naționalistă îl avem pe Bogdan Diaconu cu ale obsesii politice. O colaborare între cei doi rămâne exclusă datorită diferențelor de discurs și viziune.

La ce ne putem aștepta ?

Desigur că anunțul făcut de președintele Băsescu ridică unele semne de întrebare. De ce dorește să revină în politică și la ce ne putem aștepta, ținând cont și de cele precizate mai sus ? Nu am un răspuns cert pentru această întrebare. Cu siguranță Traian Băsescu încearcă să-și întărească partidul prin prezența sa, el fiind și forța nucleică din spatele acestui proiect politic care la un moment a fost promițător, dar care iată, nu a reușit niciodată să iasă din umbra stejarului, iar la umbra unui stejar falnic nu crește niciodată un stejar mai falnic, doar iarbă.

Mai mult de atât este greu a spune ce intenții are Traian Băsescu. O ipoteză este că ar intenționa să candideze din nou pentru primăria capitalei. Sociologul Sebastian Dâncu afirma într-un interviu la Adevărul Live că un candidat anti-sistem ar avea șanse. Traian Băsescu nu este un astfel de candidat, dar prin discurs pare să fie destul de aproape. În orice caz el pare a respinge această ipoteză, dar este demnă de luat în considerate fiind și o șansă pentru relansarea lui Traian Băsescu în politică, la fel cum este și atragerea unui electorat mai larg pentru PMP la alegerile parlamentare din 2016.

S-ar putea urmări câștigarea unei poziții favorabile pentru un compromis ulterior cu PNL ? Sau poate o campanie pe termen lung prin care să se urmărească discreditarea PNL și înlocuirea acestuia cu PMP pe zona de dreapta ? Greu de spus, dar potențialul există și nu prea. Apelând la naționaliști, la unioniști și la acei votanți ai dreptei nemulțumiți de cum arată politica altfel Traian Băsescu își poate crește electoratul și implicit pe cel al PMP, oferind o șansă reală propriului partid. Dar societatea a fost mult prea polarizată sub mandatul său, iar acest lucru încă se simte. Numele de Traian Băsescu nu te poate lăsa indiferent, dar poate să stârnească simpatie sau antipatie, iar datorită unor campanii mediatice foarte dure cea din urmă domină în electorat, chiar și marea majoritate a dreptei.

Scenariul candidaturii la primărie ar putea să-i confere lui Traian Băsescu o primă victorie necesară, o pete a revenirii sale și cu siguranță ar exista acest potențial politic cu electoratul bucureștean. Depinde doar de voința acestuia dacă se va înscrie în cursa pentru primăria capitalei sau nu.