Ce mai face Crin ?

Crin Antonescu s-a propulsat în politica românească într-un mod diferit de toți predecesorii săi. Nu a fost omul calm care a stat să caute aliați pentru partid, ci a fost liderul carismatic permanent în conflict cu toată lumea. A reușit să pună PNL pe locul trei la alegerile din 2009 și să-l facă un partid relevant. Apo s-a luat de braț cu Ponta contra lui Băsescu și cu Blaga contra lui Ponta. Acum a picat. Mai exact a eșuat la alegerile parlamentare (nu doar din vina lui) și la competiția internă de putere.

De atunci nu l-am mai văzut pe Crin așa des. A plecat în vacanță, nu a participat la ședința de fuziunea PNL-PDL. Și totuși, ce va face Crin Antonescu acum ? Care va fi rolul său în campania lui Klaus Iohannis ? Se va implica măcar în această campanie ? Eu cred că da.

Crin Antonescu este unul din puținii oameni politici care se pot mândri cu o carismă extraordinară. Stilul său de discurs rapid și agresiv a făcut victime în rândul unor politicieni, dar și al unor jurnaliști. Mihai Gâdea este cel mai memorabil caz, datorită felului în care acesta din urmă a fost umilit de liderul Partidului Național-Liberal.

Nu cred că ACL își permite să piardă această piesă importantă pentru alegerile prezidențiale. Cu atât mai mult cu cât dl. Iohannis nu dorește să fie tipul de politician care apare la televizor și vorbește mult. Domnia sa alege să mizeze pe cu totul altă imagine, iar această imagine merge la o parte din români, dar nu și la alta, iar aici intervin rolul unor personalități mai vorbitoare din noua alianță. Oameni precum Cătălin Predoiu, Ludovic Orban, Sulfina Barbu și, evident, Crin Antonescu.

Omul care l-a înfrânt odată pe Gâdea o poate face din nou. Carisma lui Crin Antonescu mai poate fi utilă în campania Alianței Creștin Liberale pentru atragerea unui alt număr de votanți. Acei votanți care sunt atrași de un discurs înflăcărat, de atacuri politice, de ironii și sarcasm. Lucruri în care Antonescu pare să exceleze, ceea ce nu-i chiar de mirare, doar a citit Maestrul și Margareta.

Ce mai face Crin ? Eu cred că se pregătește de campanie. Nu are motive să facă altceva. A declarat că poate face mai mult decât să fie un simplu sprijin și o să facă. Chiar și rănit la orgoliu, știe că trebuie să lucreze pentru acest nou proiect numit ACL, cea mai importantă moștenire lăsată de Crin Antonescu politicii românești. Metaforic vorbind, Crin Antonescu va juca rolul bombardierului care pregătește drumul pentru tancul german, Klaus Iohannis.

Vorwärts cu tancul german

Ieri dreapta unită și-a ales candidatul pentru alegerile prezidențiale. Klaus Werner Iohannis a fost desemnat candidat al ACL în urma sondajelor de opinie care i-au dat cele mai mari șanse de câștig. Acum dreapta merge înainte cu tancul german, dar care este strategia electorală a proaspetei alianțe și a candidatului oficial la prezidențiale ? Cum plănuiesc aceștia să asalteze palatul Cotroceni ?

Împotriva lui Iohannis s-au ridicat argumente mai mult sau mai puțin valabile într-o țară europeană. Adversarii acestuia au ținut să se lege de religie, de etnie, de mituri despre diferite infracțiuni scoase din punguța cu povești. Cred că Iohannis poate întoarce această situația în favoarea sa și cred că tocmai pe asta va miza.

Ce înseamnă asta ? Șansele sunt că politicianul neamț să lupte împotriva lui Victor Ponta tocmai prin nefolosirea aceluiași tip de discurs de dâmbovița. Atacurile la persoane, problema religioasă și problema etnică să nu fie invocate de Klaus Iohannis în alt context decât acela de a ne arăta ca Victor Ponta joacă după niște reguli învechite și nu înțelege valorile lumii postmoderne, europene.

Imaginea pe care Klaus Iohannis și-o conturează este una de neamț. Un altfel de politician. Un om care, cum a declarat și cu ocazia lansării candidaturii, vine să facă un alt fel de politică. O politică clădită pe ordine și disciplină, pe bun simț, pe prezentare de programe în loc de atacuri la persoană. Cu alte cuvinte să înlocuiască spiritul de dâmbovița care a pus stăpânire pe București cu cel nemțesc.

Nu știu în ce măsură va face asta, dar știu că pe această imagine mizează Klaus Iohannis în campania sa. De aceea să nu ne așteptăm de la el la primele ingrediente pe care românașul vesel le așteaptă în politică. Pâine și circ. Nu, mitul german nu va face asta. Deși poate colaboratorii acestuia se vor lega de persoana dl. Ponta, Klaus Iohannis va continua să-și formeze imaginea de politician diferit. De politician care vrea să aducă un suflu nou. Cu această imagine a plecat din Sibiu și tot cu aceasta a intrat în alegerile prezidențiale ieri.

Astfel, printr-o simplă conexiune, putem deduce că principala țintă electorală a lui Klaus Iohannis este tineretul. Acel tineret care de obicei nu prea iese la vot cunoscând doar imaginea dâmbovițeană deloc acceptabilă pt. un tineret îndrăgostit de occident. Un tineret care poate fi sprijinul lui Klaus Iohannis, cel puțin din câte am vorbit cu oameni pe care-i cunosc și care în mod normal n-ar vota.

Într-un articol precedent ziceam că acest tineret este cheia câștigării alegerilor. Klaus Iohannis a realizat asta și spre acest tineret își îndreaptă esența mesajului său politic. Un neamț pentru România, pentru schimbare, pentru un suflu nou. Asta-i imaginea pe care Iohannis o transmite electoratului tânăr, electoratului care-l va susține pentru mandatul său de primar și pt. discursul diferit.

Iohannis își transformă slăbiciunea oratorică într-un avantaj. Faptul că vorbește puțin trebuie să fie legat de vorba populară fapte nu vorbe. Discursul său nu este bazat pe atacuri la persoană sau la partid, pe etnie sau pe religie, ci pe programe și fapte proprii. Iohannis vine să argumenteze de ce ar fi un bun președinte și nu de ce rivalul său nu ar fi. Asta în timp ce are un bulldog și un Crin care să se lege de Victor Ponta și să facă și politică de tip clasic.

În ceea ce privește religia sau etnia, se pare că Iohannis a reușit să transforme asta într-un avantaj. Discursul lui Victor Ponta nu a fost primit cu atâta ardoare pe cât se aștepta, iar oamenii au văzut atacul sub centură din partea acestuia, dar și faptul că acest atac a venit în lipsă de programe. Oricum, propaganda de dreapta poate miza oricând pe etnia regilor României pentru a-l apăra pe Iohannis.

Acum dreapta merge înainte cu tancul german. Urmează ca și Crin, reîntors din vacanță, să bombardeze drumul pentru acest nou blitzkrieg electoral. Bulldog-ul dacă mușcă nu mai dă drumul, iar Predoiu își aduce votanții ca potențial premier al României. Dreapta are un candidat și o echipă. În sfârșit avem principalii jucători politici pentru alegerile din acest an: Victor Ponta și Klaus Iohannis.

2009 - Cum ar fi câştigat Antonescu în turul doi

În momentul de faţă Crin Antonescu este o personalitate controversată în viaţa publică românească. Este omul care a scos PNL în faţă. Liderul politic care a format USL pentru ca apoi să-l destrame şi, alături de Vasile Blaga et Mihai-Răzvan Ungureanu, să pună bazele dreptei unite. Asta după eşescul proiectului ''PNL - marele partid al dreptei româneşti''. Criticat şi lăudat, despre Crin Antonescu se spun multe adevăruri şi multe neadevăruri. Printre acestea se numără şi o idee propagată o perioadă de aparatul de propagandă al USD şi anume că Antonescu ar fi omul preşedintelui Traian Băsescu, sau dacă nu măcar un om care-l ajută indirect prin ruperea USL.

Nu doar că această teorie este cât se poate de falsă, dar vreau să le aduc aminte atât fanilor cât şi criticilor lui Crin Antonescu felul în care acest om avea toată şansele să-l învingă pe preşedintele Băsescu în turul doi. Chiar dacă nu a reuşit sâ câştige mai mult de locul trei în primul tur, asta nu înseamnă că situaţia ar fi stat la fel în turul doi. Situaţia niciodată nu stă la fel, fiindcă apar noi piese pe tabla jocului politic. Ultimii doi candidaţi primesc mai mulţi votanţi decât înainte, iar situaţia se poate schimba, uneori chiar în mod dramatic.

Aşa ar fi fost cazul dacă Antonescu Crin ar fi ajuns contracandidatul lui Traian Băsescu. De la început Mircea Geoană era condamnat să piardă (în ciuda anumitor competenţe pentru funcţia de preşedinte), dar Crin Antonescu nu purta această sentinţă electorală. În turul doi au ieşit la vot oamenii stângii, oamenii dreptei liberale, oamenii dreptei pro-băsescu, anti-băsiştii de serviciu şi anti-psd-iştii. Au ieşit la vot acei oameni care n-au ieşit neapărat în primul tur, dar nu vroiau să vadă PSD-ul întors la putere, sau din contră, nu-l mai vroiau pe Traian Băsescu.

Toţi aceşti oameni care au ieşit la vot în turul doi au schimbat scorul electoral. Nu doar voturile din străinătate au decis soarta meciului, ci şi noile voturi din interior. Iar candidatul stângii era din start condamnat...

Era condamnat pentru că tot ce a putut aduna a fost votul stângii, votul anti-băsist şi o parte din dreapta liberală care a ales să-l urmeze pe Crin Antonescu alături de Mircea Geoană. În schimb candidatul stângii a pierdut alte voturi, voturi pe care Crin Antonescu le putea aduna pus în locul lui Geoană. Prin asta mă refer la acel segment al votanţilor de dreapta care nu doreau să-l vadă pe Băsescu preşedinte, dar nu doreau nici o guvernare de stânga. Mulţi dintre aceştia au votat cu Antonescu în primul tur şi cu Băsescu în al doilea tocmai pentru că vedeau în PSD răul cel mai mare. Alţi votanţi care au ieşit la vot în contra PSD-ului poate n-ar fi ieşit, poate ar fi votat cu Antonescu, dacă acesta era contracandidatul lui Traian Băsescu. Pe lângă asta Antonescu ar fi reuşit să obţină toate voturile stângii şi, evident, toate voturile anti-Băsescu.

Oricum am privi situaţia Crin Antonescu avea toate şansele să câştige alegerile prezidenţiale din 2009. Dacă ar fi ajuns în turul doi în locul lui Mircea Geoană... dacă. Dacă Partidul Social-Democrat dorea cu adevărat să-l alunge de la putere pe Traian Băsescu putea să ţină cont de acest lucru. Nu a ţinut. Scopul PSD a fost, ca şi acum, câştigarea puterii şi nu alungarea unui om deja prea demonizat. N-au câştigat puterea şi n-au reuşit să-l învingă pe Băsescu. Acum tot PSD urlă la Antonescu că ar avea legături cu Băsescu, că prin ruperea USL îi creşte şansele lui Traian Băsescu. Asta deşi actualul preşedinte poate mulţumi candidaturii lui Mircea Geoană pentru mandatul său actual. Candidatură fără de care Crin Antonescu ar fi ajuns în turul doi unde avea toate şansele să câştige, adunând voturile lui Geoană, dar şi voturile pierdute de acesta.