Rusia și ortodoxismul

Spațiul virtual colcăie de articole și dezbateri cu privire la legătură dintre Federația Rusă și ortodoxie sau mai exact ortodoxism. Am urmărit câteva discuții interesante în care vedeam cum mulți acuză Biserica Ortodoxă Română că este o susținătoare a Kremlinului, un fel de coloană a nu știu câta, iar pe de altă parte alții afirmă cu nonșalanță că între cultul ortodox și manevrele de război informațional ale Federației Ruse nu există nici o legătură. Opinia mea este că ambele tabere greșesc și au dreptate în egală măsură, ignorând câteva aspecte ale realității din motive mai mult sau mai puțin subiective.

Biserica Ortodoxă Română ca și instituție nu pare să susțină politica Kremlinului, acest lucru mi se pare evident, iar în sânul instituției bisericești există oameni care au scris și au vorbit împotriva lui Vladimir Putin. Într-un mod destul de similar cu ortodoxii ucrainieni. În schimb ortodoxia românească are o legătură cu Rusia, nu prin instituția bisericească, ci prin diferiți teologi/ideologi ortodoxiști care-și asumă un fel de stindard al creștinătății, atacă de dimineața până seara ”occidentul decadent” și laudă politica ”ortodoxă” a Rusiei, ”sora noastră” cu care ar trebui să formăm ”o axă ortodoxă”.

Ar trebui să știu mai bine. Am o lungă experiență cu astfel de oameni și le cunosc ideile, psihologia. Ei nu reprezintă instituția Bisericii Ortodoxe Române, o instituție care rămâne în esență neutră și a cărei angajați se împart în tabere diferite și cu opinii diferite. În schimb reprezintă un curent foarte prezent în rândul creștinilor ortodocși din România și anume curentul ortodoxist, iar prin ortodoxism înțelegem o întreagă ideologie, nu doar credința ortodoxă propriu-zisă.

Oameni precum Dan Puric, Iulian Capsali sau diferiți bloggeri anonimi apără și susțin politica Rusiei, aducând o critică constantă față de tot ce reprezintă occidentul. Motivația lor este relativ simplă și se rezumă la ideea că Rusia apără valorile tradiționale, creștin-ortodoxe, în timp ce occidentul le calcă în picioare. Evident, în politică nu mai există loc pentru altceva. Totul se rezumă la valorile relative ale unui cult religios printre multe altele. Concepte precum interesul național nu au importanța în opinia domnilor mai sus menționați, ci doar faptul că lui Putin nu-i plac homosexualii, iar lui Merkel da.

Când politica se reduce la așa ceva este trist, mai ales că astfel de oameni au în jurul lor un nucleu de simpatizanți și au totuși o influență în rândul cultului religios de care aparțin, chiar dacă nu una oficială. Dar cred că ar trebui să fac o mică paranteză și să pun în discuție și problema legăturii lui Putin cu ortodoxia. Lui Vladimir Putin îi displac homosexualii ? Sincer, nu știm. Dar îi place puterea, îi plac voturile, iar într-o țară cu o populație profund homofobă nu poți face politică fiind pro-LGBT.

De fapt pentru Putin valorile religioase nu contează deloc, iar acest lucru a fost dovedit în repetate rânduri. Nu a părut să-i pese de faptul că Georgia este o țară cu o populație majoritar ortodoxă, sau de faptul că Ucraina este o țară majoritar ortodoxă. Nu l-a interesat nici că divorțul reprezintă un păcat în teologia creștin-ortodoxă. În schimb Putin ne-a arătat că politica sa se reduce la ceea ce consideră drept interes național/strategic/geopolitic. Nimic mai mult, nimic mai puțin. Cu totul altă mentalitate decât cea a bieților teologi de carton de la noi, care au devenit peste noapte și politologi.

Din fericire acești teologi nu reprezintă instituția bisericească într-un mod oficial, dar fac partea din ea. La fel cum fac parte și oameni respectabili precum Mihail Neamțu, a căror opinii pro-occidentale și anti-rusești sunt cunoscute. Nu există o legătură oficială și absolută între BOR, cultul ortodox și Federația Rusă, iar a spune altfel mi se pare o exagerare, dar la fel de exagerată și naivă este asumpția că în rândul cultului ortodox nu există oameni care susțin Rusia și îi fac servicii, voluntar sau involuntar, în acest război informațional, iar ortodoxia nu este folosită, de fapt, ca și o unealtă propagandistică. Un război informațional în care Federația Rusă se folosește de tot ce are la îndemână: ideologii politice, credințe religioase, temeri identitare,etc.

România este o țară cu o populație majoritară creștin-ortodoxă. Evident, mai mult nepracticantă, dar asta nu taie foarte mult din influența unui discurs religios peste sutele de oameni care, deși nu-și trăiesc religia, au o sensibilitate psihologică pentru aceasta. Organele de propagandă moscovită încearcă să folosească această realitate, iar ortodoxia devine o simplă unealtă propagandistică (nu o valoare a statului rus cum crede dl. Capsali) cu sau fără voia clerului ortodox din România.

Mai interesant este totuși faptul că susținătorii ortodoxiști ai Rusiei sunt gata să calce pe interesul național și alte valori în favoarea a ceea ce ei consideră interesul cultului de care aparțin. Să facă ce vor, e dreptul lor. Totuși să nu asume că statul are obligația de a servi interesele unuia din cultele prezente pe teritoriul său. Statul urmărește doar două tipuri de interese: cele naționale și cele individuale, ale cetățenilor care compun totalitatea unei națiuni. În momentul de față nici unul din aceste două tipuri de interese nu impun o viziune moscovită și nu, drepturile comunității LGBT nu sunt o problemă serioasă când vine vorba de relațiile internaționale. Statul român are alte interese decât tradiționaliștii ortodocși și alte valori decât cele religioase.

Putin pare să înțeleagă aceste lucruri cel mai bine. Face alianțe cu Coreea de Nord, un stat comunist și ateu, cu China sau cu lumea islamică. Religia contează pentru el în măsura în care este utilă ca unealtă politică pe plan intern, respectiv extern, iar acesta este cazul la majoritatea oamenilor politici. Dacă politica s-ar face exclusiv pe baza credințelor religioase trebuia să trăim într-un singur imperiu ortodoxist pus pe a cuceri lumea ”păgână”. Statul român și-a asumat alte valori, seculare și liberale, iar interesele sale naționale nu sunt în conformitate cu cele ale Rusiei, mai ales când vorbim de suveranitate, prosperitate economică, situația Basarabiei și așa mai departe.

Cum funcţionează propaganda rusească – pesimism, euroscepticism, rusofilie

Ruşii au fost mereu stăpâni în arta propagandei. Au ştiut mereu să manipuleze mulţimea şi să obţină ceea ce-şi doresc. Atât pe vremea Imperiului Ţarist, dar mai ales pe vremea Uniunii Sovietice şi a Războiului Rece, lucru ce a evoluat până astăzi. Moment în care ne găsim prinşi între trei piloni de bază ai propagandei desfăşurate de psihologii operativi ai Rusiei pe teritoriul statului român cu scopul de a destabiliza morala generală a populaţiei : pesimism, euroscepticism şi rusofilie.

Aceşti trei piloni propagandistici ai Rusiei reprezintă o scară de obiective urmărite de către Moscova pe teritoriul României. Un proces propagandistic care foloseşte cu desăvârşire concepte de ordin ideologic şi religios pentru atingerea obiectivelor fixate de Moscova. Astfel contra conceptelor de libertate şi democraţie Rusia aduce comunismul şi ultra-naţionalismul, a patria cale politică setată de Dughin, iar contra unei lumi seculare şi a statelor suverane aduce conceptul de imperiu teocratic după model bizantin, evident cu centrul la Moscova. În acest traseu cei trei piloni propagandistici joacă un rol fundamental de slăbire a moralei şi de îndoctrinare a populaţiei.

În primul rând pesimismul. Citeam recent pe Vocea Rusiei un articol în care ni se atrăgea atenţia că România n-ar putea rezista mai mult de 30 de minute în faţa unui război cu Rusia. Fiind un om realist îmi dau seama că România nu este o super-putere mondială, dar şi că articolul este unul pur propagandistic, lipsit de orice sens al realităţii. Pentru că Armata Română, deşi slăbită, este totuşi pregătită de un conflict, iar pe lângă asta avem trupe NATO în România. Facem parte dintr-o mare alianţă, cea mai puternică de la Imperiul Roman încoace, iar acest lucru face diferenţa.

Ce doreau tovarăşii să facă printr-un astfel de articol şi prin altele de genul era inducerea mentalităţii de învins, a conceptului că noi suntem slabi şi nu putem lupta, că politicienii ne trimit la război degeaba. Cu alte cuvinte, inducerea unei stări de revoltă şi laşitatea prin demoralizare. Lucru de care ruşii nu sunt străini şi care face parte din arsenalul lor propagandistic. Ei îşi doresc o României pesimistă, lipsită de curaj, cu tineri care îşi doresc să fugă de arme şi nu văd rostul în a sta drepţi contra uriaşului de la răsărit.

În al doilea rând avem euroscepticismul ca şi component de bază pentru arsenalul propagandistic al Kremlinului. Ruşii au reuşit să-şi adune fani în lume prin criticarea constantă a structurilor euro-atlantice, a ”imperialismului” occidental şi a secularismului ”eretic”. Un discurs dughinisto-marxist care provoacă silă oricărui om raţional, dar care ţinteşte spre latura emoţională a celor care sunt mai puţin raţionali. Construind astfel din mizeria urii şi pe ruinele ultra-naţionalismului sau ale comunismului o adevărată coloană rusească pe teritoriul României.

Evident propaganda lor e lipsită de logică şi, cum am mai spus, atacă latura emoţională a gândirii. Ne face să ne revoltăm contra unor idei imaginare, să ne revoltăm contra faptului că occidentul atacă orientul, elimină dictatori apoi pleacă şi le lasă şansa arabilor să se reconstruiască singuri, uitând că Rusia când atac şi cuceresc, nu mai pleacă decât cu forţa. Critică secularismul european şi politica de globalizare, preferând probabil ca religia să fie un simplu pilon politic, cum e la ei, nu ceva trăit de oameni, iar globalizarea să se facă sub steagul ţarist, sau comunist.

Şi în sfârşit al treilea element de propagandă rusească, rusofilia, care îşi are originile în ce am menţionat mai sus. Se formează pe baza euroscepticismului dar şi a unor simpatii de ordin ideologic sau religios. Din aceste concepte ruşii ating obiectivul al treilea al propagandei lor, formându-şi o coloană rusească pe teritoriul României. ”Să luptăm alături de fraţii ortodocşi”, zic anumite persoane uitând că ruşii n-au fost interesaţi de asta când au invadat Georgia sau Ucraina. ”Rusia este bastionul anti-globalizării”, zic alţii ghidaţi de un anti-americanism ieftin, demn de propaganda marxistă, construit pe moda de a fi anti-american. ”Suntem prea slabi să stăm contra Rusiei”, spun alţii plătiţi din banii Moscovei pe teritoriul României.

Aşa funcţionează propaganda rusească pe teritoriul României. Acestea sunt trei elemente de bază prin care propaganda Moscovei funcţionează. Plină de clişee şi lipsită de raţiune ea duce mai departe moştenirea sovietică. Mai mult ca sigur vechii kgb-işti ar fi mândri de urmaşii lor de astăzi, urmaşi care se dau jurnalişti şi păcălesc lumea că la un site de ştiri cu nume de stat ei chiar sunt obiectivi şi prezintă ştiri obiective, fără interese politice. Serios ? Doar oamenii orbiţi de prea mult anti-americanism şi anti-occidentalism mai cred asta. Propaganda rusească este asemeni unui container de gunoi care tocmai a fost deschis şi acum iese tot mirosul infect afară, dar în final trece şi asta.